Modelul Major/minor (Mm) este motivat de impartirea logica a multimii dispozitivelor periferice pe categorii, diferentiat de tipul functionalitatii pe care o ofera. Astfel, diferite dispozitive ce difera ca functionalitate vor avea numere majore diferite; versiuni asemanatoare ale aceluiasi dispozitiv va avea numere minore diferite.
Un driver de dispozitiv este practic identificat de numarul major; el trebuie sa ofere suport pentru toate numerele minore (variante) existente.
In Linux, driverele de dispozitiv pot fi contactate prin intermediul directorului /dev. In acest director, se gasesc asa numitele fisiere speciale, de tip caracter sau bloc. A accesa un asemenea fisier inseamna a contacta driverul corespunzator numarului major al fisierului. Daca s-a stabilit o conexiune, o aplicatie poate comunica in continuare cu dispozitivul prin operatii primitive read, write, seek, precum si prin operatii speciale de tip periferic ioctls.
Dupa cum se stie, Linux are o viziune virtuala asupra sistemului de fisiere; astfel, fiecare subdirector este pasibil de a fi punct de montare a unor sisteme de fisiere native. O data montat, motorul sistemului de fisiere trebuie sa ofere posiblitata vizitarii cataloagelor si fisierelor lui, fiind indivizibil de sistemul virtual de fisiere; prin urmare, subsubdirectoarele acestuia pot fi de asemenea puncte de montare pentru alte sisteme de fisiere s.a.m.d. /dev nu face exceptie, cazul lui particular de a fi si punct de contact cu dispozitivele ducand la o comportare interesanta.