next up previous contents
Next: Partea mecanica Up: Facultatea de Calculatoare Proiect Previous: X window   Cuprins

Plotterul PLINT

Un plotter4.1 este un dispozitiv de desenare automat ce imita actiunea unui desenator uman: plasarea si ridicarea unui creion pe/de pe hartie, intr-o asemenea ordine incat contrastul dintre urma ``neagra'' a creionului si fondul ``alb'' al hartiei creeaza ochiului uman perceptia unei ``schite''.

Automatizarea poate fi directa (in timp real) sau indirecta. Cea directa presupune corelarea miscarii manuale a unui desenator (sau, de ce nu, automata a unui alt plotter) de cea ``in imagine'' a unui (alt) plotter; un exemplu de acest gen este taietorul de tabla comandat de un alt dispozitiv asemanator unui plotter prevazut cu un cap optic ce urmareste un desen. Desenarea in acest caz este ``taierea'' tablei. Plotterele indirecte presupun un limbaj intermediar care permite desenatorului sa isi ``scrie'' desenul in vederea desenarii automate, si interpretorului sa comande automat plotterul.

In orice caz, un plotter e caracterizat de existenta a doua miscari independente pe X si pe Y, a caror pozitii relative la un punct fix dau coordonata curenta a creionului in planul desenului precum si de existenta a doar 2 pozitii pe axa Z, anume 0 (atinge hartia) sau non-zero (nu atinge hartia). Daca pozitia pe axa Z poate lua mai mult de 2 valori, atunci plotterul devine inscriptor.

Avantajul utilizarii plotterelor in locul imprimatelor e ca trasarea contururilor se face vectorial si nu rasterizat, fiind ideal in cazul desenelor geometrice. Tinand cont de cunostintele matematice in privinta aproximarii curbelor de orice forma prin formule matematice, se poate extinde domeniul desenelor si in zona artistica, ramanand in zona ``fara tremur'' a editarii de text.

Miscarile pe axele X si Y sunt realizate prin intermediul motoarelor comandate electronic de la un sistem de calcul. Miscarea pe axa Z poate fi simplificata prin folosirea unui electromagnet.

Unele plottere pot utiliza mai multe culori in realizarea desenului, utilizand, de exemplu, creioane de diferite culori, sau stilouri ale caror rezervoare de cerneala se poate alege la un moment dat intre mai multe diferite culori. Si una si alta dintre variante e mai avantajoasa sau nu.



Subsections
next up previous contents
Next: Partea mecanica Up: Facultatea de Calculatoare Proiect Previous: X window   Cuprins
Sebastian Glita 2002-06-19